tărbăceală
română
Etimologie
Din a tărbăci + sufixul -eală.
Pronunție
- AFI: /tər.bə'ʧe̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului tărbăceală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tărbăceală | tărbăceli |
| Articulat | tărbăceala | tărbăcelile |
| Genitiv-Dativ | tărbăcelii | tărbăcelilor |
| Vocativ | tărbăceală | tărbăcelilor |
Expresii
- A da (sau a lua) în (sau la, prin) tărbăceală = a da în tărbacă
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online