tanant

română

Etimologie

Din franceză tannant.

Pronunție

• AFI: /ta'nant/

Substantiv

Declinarea substantivului tanant
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tanant	tananți
Articulat	tanantul	tananții
Genitiv-Dativ	tanantului	tananților
Vocativ	tanantule	tananților

1. substanță chimică, anorganică sau organică, naturală sau sintetică, care are proprietatea de a tăbăci pieile crude; (p.ext.) materie primă naturală care conține o astfel de substanță.
2. (adjectival)

   Material tanant

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online