tarlo

De la Wikționar, dicționarul liber

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie tărmus < tarmes.

Pronunție


Substantiv

tarlo m., tarli pl.

  1. carul de mobilă; sfredelușul lemnului
  2. (fig.) chinuire, torturare

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe

Etimologie

Derivat regresiv din tarlare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru tarlare.