teșmenire
română
Etimologie
Din teșmeni.
Pronunție
- AFI: /teʃ.me'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului teșmenire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | teșmenire | teșmeniri |
| Articulat | teșmenirea | teșmenirile |
| Genitiv-Dativ | teșmenirii | teșmenirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a teșmeni și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri