Sari la conținut

telematică

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din telematic.

Pronunție

  • AFI: /te.le'ma.ti.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
telematică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ telematică telematice
Articulat telematica telematicele
Genitiv-Dativ telematicei telematicelor
Vocativ telematico telematicelor
  1. tehnică de transmitere și prelucrare automată a informației la mare distanță prin intermediul sateliților și al altor procedee moderne de comunicație.


Traduceri

Referințe