tencuitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a tencui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ten.ku.i'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
tencuitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tencuitor tencuitori
Articulat tencuitorul tencuitorii
Genitiv-Dativ tencuitorului tencuitorilor
Vocativ tencuitorule tencuitorilor
  1. meseriaș care tencuiește.


Traduceri

Anagrame

Referințe