tiens

Vezi și : Tiens

franceză

(français)

Etimologie

Din verbul tenir („a ține, a avea”).

Pronunție

• AFI: /tjɛ̃/

Interjecție

tiens

1. (folosit pentru a exprima incertitudine); știi, știți
2. (folosit pentru a exprima surprindere)
3. (folosit pentru a exprima emfază)
4. (spus când dai ceva cuiva); poftim

Sinonime

• (în Quebec) quin, tin

Expresii

• tiens donc
• un tiens vaut mieux que deux tu l'auras

Verb

1. forma de persoana a II-a singular la prezent indicativ pentru tenir.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru tenir.

Etimologie

Din tien.

Adjectiv

1. (înv.) forma de masculin plural pentru tien.

Locuțiuni

• les tiens

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire