tifică

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tific.

Pronunție

  • AFI: /ti'fi.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tifică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tifică tifice
Articulat tifica tificele
Genitiv-Dativ tificei tificelor
Vocativ tifico tificelor
  1. (persoană) care este bolnavă de tifos.


Traduceri

Referințe