titiri

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /ti.ti'ri/

Verb

Conjugarea verbului (se) titiri
Infinitiv	a (se) titiri
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) titiresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) titirească
Participiu	titirit
Conjugare	IV

1. (v.refl. tranz.) (reg. și fam.) a (se) dichisi, a (se) aranja, a (se) găti cu (prea) multă grijă.

Cuvinte derivate

• titirire
• titirit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online