dichisi
Aspect
Etimologie
Din neogreacă διικισα (diíkisa) (aorist lui διικω (diikó)).
Pronunție
- AFI: /di.ki'si/
Verb
Conjugarea verbului (se) dichisi | |
Infinitiv | a (se) dichisi |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) dichisesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) dichisească |
Participiu | dichisit |
Conjugare | IV |
- (v.refl.) (pop. și fam.) a se îmbrăca îngrijit; a se găti frumos și curat, a se ferchezui; (peior.) a se găti prea mult.
- (v.tranz.) a potrivi ceva cu migală; a aranja (cu toate dichisurile).
Cuvinte derivate
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online