toluen
română
Etimologie
Din franceză toluène.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului toluen | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | toluen | invariabil |
| Articulat | toluenul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | toluenului | invariabil |
| Vocativ | toluenule | invariabil |
- hidrocarbură aromatică lichidă, incoloră, inflamabilă, din seria benzenului, extrasă din gazele de cocserie și din gudroanele cărbunilor de pământ și întrebuințată la prepararea unor coloranți, a unor medicamente etc.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online