torpilare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din torpila.

Pronunție

  • AFI: /tor.pi'la.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
torpilare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ torpilare torpilări
Articulat torpilarea torpilările
Genitiv-Dativ torpilării torpilărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a torpila și rezultatul ei.


Traduceri