Sari la conținut

trântorire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din trântori.

Pronunție

  • AFI: /trɨn.to'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
trântorire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trântorire trântoriri
Articulat trântorirea trântoririle
Genitiv-Dativ trântoririi trântoririlor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a trântori și rezultatul ei.


Traduceri