trântori

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din trântor.

Pronunție

  • AFI: /trɨn.to'ri/


Verb


Conjugarea verbului
trântori
Infinitiv a trântori
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
trântoresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să trântorească
Participiu trântorit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (rar) a sta ca un trântor; a lenevi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe