De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din trăsni.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
trăsnire
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
trăsnire
|
trăsniri
|
| Articulat
|
trăsnirea
|
trăsnirile
|
| Genitiv-Dativ
|
trăsnirii
|
trăsnirilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a trăsni și rezultatul ei.
Traduceri
