transfigurare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din transfigura.

Pronunție

  • AFI: /tran.sfi.gu'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
transfigurare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ transfigurare transfigurări
Articulat transfigurarea transfigurările
Genitiv-Dativ transfigurării transfigurărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a transfigura și rezultatul ei.


Traduceri