tresăritură

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a tresări + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /tre.sə.ri'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tresăritură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tresăritură tresărituri
Articulat tresăritura tresăriturile
Genitiv-Dativ tresăriturii tresăriturilor
Vocativ tresăritură tresăriturilor
  1. (rar) tresărire.


Traduceri

Referințe