tresări

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză tressaillir.

Pronunție

  • AFI: /tre.sə'ri/


Verb


Conjugarea verbului
tresări
Infinitiv a tresări
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
tresar
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să tresară
Participiu tresărit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a face o mișcare bruscă, involuntară și spontană, în urma unei emoții puternice.
    Am tresărit când a sunat la ușă.
  2. (despre inimă) a-și accelera și intensifica bătăile, din pricina unei emoții; a zvâcni.
  3. a se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de apatie, de neatenție etc.
  4. (fig.) (despre sunete, țipete) a răsuna brusc, pe neașteptate.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe