triedru

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză trièdre.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
triedru
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ triedru triedre
Articulat triedrul triedrele
Genitiv-Dativ triedrului triedrelor
Vocativ triedrule triedrelor
  1. figură geometrică formată din trei semidrepte concurente aflate în planuri diferite.


Traduceri

Referințe