trei

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină tres.

Pronunție


Numeral


Clase de numeral
Cardinal trei
Ordinal al treilea, a treia
Distributiv câte trei, (pop.) câte trele
Colectiv toți trei, toate trei, (pop.) toate trele
Fracționar o treime
Iterativ de trei ori
Multiplicativ întreit, triplu
  1. număr având în numărare locul între doi și patru.
    „Trifoiurile au ocazional patru foliole în loc de trei.”[1]
  2. (adjectival);
    Trei cărți.
  3. (substantivat);
    Scrie un trei pe tablă.
  4. (cu valoare de num. ord.);
    Volumul trei.
  5. (formează numeralul adverbial corespunzător);
    De trei ori.
  6. (formează numeralul multiplicativ corespunzător);
    De trei ori pe atâta.
  7. (precedat de „câte”, formează numeralul distributiv corespunzător);
    Câte trei părți.
  8. (pop.; în forma de feminin trele, precedat de „toate” sau „câte”);
    Toate trele.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

  • A lua (pe cineva) la trei-păzește = a cere (cuiva) explicații pentru faptele sale, folosind un ton sever; a certa aspru (pe cineva)
  • În doi timpi și trei mișcări = foarte repede


Traduceri

Referințe

Surse

  1. Articol de la Wikipedia „Trifoi (versiune arhivată)”