trompetaș

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din trompetă + sufixul -aș.

Pronunție

  • AFI: /trom.pe'taʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
trompetaș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trompetaș trompetași
Articulat trompetașul trompetașii
Genitiv-Dativ trompetașului trompetașilor
Vocativ trompetașule trompetașilor
  1. (înv.) trompetist.


Traduceri

Anagrame

Referințe