trudire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din trudi.

Pronunție

  • AFI: /tru'di.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
trudire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trudire trudiri
Articulat trudirea trudirile
Genitiv-Dativ trudirii trudirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a trudi și rezultatul ei.


Traduceri