trudi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă (veche) truditi.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) trudi
Infinitiv a (se) trudi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) trudesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) trudească
Participiu trudit
Conjugare IV
  1. (v.intranz. și refl.) (pop.) a munci din greu, a depune mari eforturi (fizice sau intelectuale); a se sili, a se osteni.
  2. (v.intranz. și refl.) a se căzni, a se chinui.
  3. (v.tranz.) (înv. și pop.) a supune la chinuri, la torturi; a tortura, a chinui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe