Sari la conținut

trăinicie

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din trainic + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /trəj.niˈʧi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
trăinicie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trăinicie invariabil
Articulat trăinicia invariabil
Genitiv-Dativ trăiniciei invariabil
Vocativ trăinicie invariabil
  1. însușirea de a fi trainic, de a dura; soliditate, rezistență, durabilitate.


Traduceri

Anagrame

Referințe