trainic

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din slavă (veche) trajanŭ sau trai + sufixul -nic.

Pronunție

  • AFI: /ˈtraj.nik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
trainic
Singular Plural
Masculin trainic trainici
Feminin trainică trainice
Neutru trainic trainice
  1. care durează, care rezistă, care se păstrează bine; solid, rezistent, durabil.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe