dura

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Onomatopee.

Pronunție


Interjecție

  1. cuvânt care imită zgomotul produs de un lucru care se rostogolește sau se învârtește repede.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • Dur în jos, dur în sus sau dur la deal, dur la vale sau dur în car, dur în căruță sau dur încoace, dur încolo = exprimă o mișcare continuă sau un schimb de vorbe prelungit, o ezitare, o chibzuire îndelungată


Traduceri

Etimologie

Din latină dolāre.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
dura
Infinitiv a dura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
durez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dureze
Participiu durat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a construi, a zidi, a clădi.
  2. a așeza un stog, o claie etc.
  3. a face, a confecționa, a alcătui (un obiect).
  4. a aprinde focul.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din franceză durer < latină durare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
dura
Infinitiv a dura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
durează (doar la pers. 3)
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dureze
Participiu durat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre acțiuni în desfășurare) a ține un anumit timp, a se desfășura într-o anumită perioadă de timp.
    Spectacolul durează două ore.
  2. a persista, a dăinui, a se menține.
  3. (despre lucruri) a se menține (multă vreme) în stare bună; a fi trainic.
    O încălțăminte care durează mult.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe





swahili

(Kiswahili)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

dura

  1. papagal (pasăre)