turmenta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză tourmenter.

Pronunție

  • AFI: /tur.men'ta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) turmenta
Infinitiv a (se) turmenta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) turmentez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) turmenteze
Participiu turmentat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) (livr.) a (se) îmbăta.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe