ușchi

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /uʃ'ki/

Verb

Conjugarea verbului (se) ușchi
Infinitiv	a (se) ușchi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) ușchesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) ușchească
Participiu	ușchit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) (arg.) a pleca repede și pe neobservate dintr-un loc.

Cuvinte derivate

• ușcheală
• ușchire
• ușchit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online