ușurime

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din ușor + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /u.ʃu'ri.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
ușurime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ușurime invariabil
Articulat ușurimea invariabil
Genitiv-Dativ ușurimii invariabil
Vocativ ușurime invariabil
  1. (rar) ușurință.


Traduceri

Referințe