De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare
Sari la căutare
Etimologie
Din urma.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
urmare
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
urmare
|
urmări
|
| Articulat
|
urmarea
|
urmările
|
| Genitiv-Dativ
|
urmării
|
urmărilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a urma și rezultatul ei.
Traduceri
