usturare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ustura.

Pronunție

  • AFI: /us.tu'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
usturare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ usturare usturări
Articulat usturarea usturările
Genitiv-Dativ usturării usturărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a ustura și rezultatul ei.


Traduceri