vântișor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din vânt + sufixul -ișor.

Pronunție

  • AFI: /vɨn.ti'ʃor/


Substantiv


Declinarea substantivului
vântișor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vântișor vântișoare
Articulat vântișorul vântișoarele
Genitiv-Dativ vântișorului vântișoarelor
Vocativ vântișorule vântișoarelor
  1. vântuleț.


Traduceri

Referințe