vânt

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
vânt
Viteza vânturilor

română

Etimologie

Din latină ventus.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
vânt
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vânt vânturi
Articulat vântul vânturile
Genitiv-Dativ vântului vânturilor
Vocativ ' '
  1. deplasare pe orizontală a unei mase de aer provocată de diferența de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei.
  2. aer, văzduh.
  3. curent de aer creat pe cale artificială (cu un dispozitiv, cu evantaiul etc.).

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

  • Vânt rău = întâmplare nenorocită care lovește pe cineva
  • Ce vânt te aduce? = se spune cuiva care a venit pe neașteptate
  • A se așterne vântului = a alerga foarte repede
  • A se duce pe aripi de vânt = a se duce foarte repede
  • A se duce (a porni, a fugi) ca vântul = a merge (a porni, a fugi) foarte repede
  • Bate vântul = se spune când un loc, de obicei populat, este (temporar) pustiu
  • A-i bate (sau a-i sufla cuiva) vântul în buzunare = a nu avea nici un ban, a fi foarte sărac
  • A arunca banii în vânt = a cheltui fără socoteală
  • Din (sau de la) cele patru vânturi = din toate părțile, de pretutindeni
  • A vedea dincotro bate vântul = a-și da seama de o situație, înainte ca lucrurile să se precizeze cu claritate
  • A-l bate vântul (pe cineva) = a fi extrem de slab sau de slăbit
  • (rar) A se duce pe vânturi = a se risipi, a se prăpădi
  • A face vânt = a) a împinge, a arunca, a azvârli; p. ext. a da afară (dintr-o slujbă); b) (fam.) a scăpa de cineva
  • A-și face (sau, rar, a-și da) vânt = a-și lua avânt, a porni cu viteză, cu avânt
  • A lua vânt = (despre cai) a porni, cu viteză mare (scăpând de sub controlul conducătorului)
  • Vorbă-n vânt = vorbă fără rost


Traduceri

Referințe