vântrea
română
Etimologie
Din vânt încrucișat cu vetrelă.
Pronunție
- AFI: /vɨn'tre̯a/
Substantiv
| Declinarea substantivului vântrea | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vântrea | vântrele |
| Articulat | vântreaua | vântrelele |
| Genitiv-Dativ | vântrelei | vântrelelor |
| Vocativ | ' | ' |
- (înv.) pânză de corabie.
Traduceri
Traduceri