valour

engleză

(English)

Variante

• valor

Etimologie

Din anglo-normandă valour, care provine din franceza veche valor < latină valor.

Pronunție

• AFI: /'valə(r)/

Substantiv

valour, (nenumărabil)

1. valoare
2. (p. ext.) bravură, curaj

   It was a true act of valour.

3. (spec.) un bărbat curajos
4. (p. ext.) aroganță

Sinonime

• 1: value, worth
• 2: bravery, courage
• 4: arrogance

Cuvinte apropiate

• valiant

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary