vegeta
Aspect
Etimologie
Din franceză végéter < latină vegetare.
Pronunție
- AFI: /ve.ʤe'ta/
Verb
Conjugarea verbului vegeta | |
Infinitiv | a vegeta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
vegetez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să vegeteze |
Participiu | vegetat |
Conjugare | I |
- (v.intranz.) (despre plante) a trăi, a crește, a se dezvolta.
- (v.intranz.) (fig.) (despre oameni) a trăi fără a realiza nimic, a duce o viață obscură, lipsită de activitate.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online