ventru
Etimologie
Din franceză ventre.
Pronunție
- AFI: /'ven.tru/
Substantiv
| Declinarea substantivului ventru | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ventru | ventre |
| Articulat | ventrul | ventrele |
| Genitiv-Dativ | ventrului | ventrelor |
| Vocativ | ventrule | ventrelor |
- (fiz.) punct, linie, suprafață a unui sistem de unde staționare, în care amplitudinea vibrației are valoare maximă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online