verbena

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Verbena, verbéna

română

Etimologie

Din verbenă.

Pronunție

  • AFI: /verˈbe.na/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru verbenă.





catalană

(català)

Variante

Etimologie

Din latină verbena („frunziș de măslin sau mirt”). Confer spaniolă verbena.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /veɾˈbe.na/
  • (central) AFI: /bərˈbɛ.nə/
  • (oriental) AFI: /vəɾˈbə.nə/


Substantiv

verbena f., verbenes pl.

  1. (bot.) verbină, urzicuță, vervenă

Cuvinte apropiate

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din latină verbena.

Pronunție

  • AFI: /vərˈbinə/


Substantiv

verbena, pl. verbenas

  1. verbină, urzicuță, vervenă

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină verbena < verber, -ĕris.

Pronunție

  • AFI: /verˈbɛna/


Substantiv

verbena f., verbene pl.

  1. verbină, urzicuță, vervenă

Cuvinte compuse

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Din rădăcina indo-europeană *werb. Confer verbera.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
verbēna
f. Singular Plural
Nominativ verbēna verbēnae
Genitiv verbēnae verbēnārum
Dativ verbēnae verbēnīs
Acuzativ verbēnam verbēnās
Ablativ verbēnā verbēnīs
Vocativ verbēna verbēnae
  1. frunziș, în special de măslin, mirt etc., folosit în scopuri religioase sau medicinale

Cuvinte derivate

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Din latină verbena.

Pronunție

  • AFI: /veʁbẽnɐ/ (Brazilia)


Substantiv

verbena f., verbenas pl.

  1. verbină, urzicuță, vervenă

Vezi și





spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină verbena.

Pronunție

  • AFI: /beɾˈβe.na/


Substantiv

verbena f., verbenas pl.

  1. verbină, urzicuță, vervenă

Expresii





suedeză

(svenska)

Etimologie

Confer engleză verbena.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
verbena
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ verbena verbenan verbenor verbenorna
Genitiv verbenas verbenans verbenors verbenornas
  1. verbină, urzicuță, vervenă