vergela

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din vergea.

Pronunție

  • AFI: /ver.ʤe'la/


Verb


Conjugarea verbului
vergela
Infinitiv a vergela
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
vergelez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să vergeleze
Participiu vergelat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a bate vergele pe scheletul de lemn al unor case, construcții (pentru a putea lipi apoi cu lut pereții).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe