veriguță

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din verigă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /ve.ri'gu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
veriguță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ veriguță veriguțe
Articulat veriguța veriguțele
Genitiv-Dativ veriguței veriguțelor
Vocativ veriguță veriguțelor
  1. diminutiv al lui verigă; verigea.


Traduceri

Referințe