vernis

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză vernis.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
vernis
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vernis invariabil
Articulat vernisul invariabil
Dativ-Genitiv vernisului invariabil
Vocativ vernisule invariabil
  1. soluție formată din rășini (naturale sau artificiale) și dintr-un solvent, care, aplicată pe anumite obiecte, formează la uscare un strat neted și lucios, cu rol ornamental sau protector; (p.ext.) lac.
  2. (fig.) ceea ce dă un aspect sau o culoare favorabilă cuiva sau la ceva.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe