vestală
română
Etimologie
Din franceză vestale < latină vestalis.
Pronunție
- AFI: /ves'ta.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului vestală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vestală | vestale |
| Articulat | vestala | vestalele |
| Genitiv-Dativ | vestalei | vestalelor |
| Vocativ | vestală | vestalelor |
- (la romani) preoteasă care întreținea focul sacru în templul zeiței Vesta; (p.ext.) (azi livr.) femeie virtuoasă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online