vintner

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Etimologie

Din anglo-normandă vineter, care provine din franceză veche vinetier < latină medie vīnētārius („vânzător de vinuri”), din vīnētum („regiune viticolă”), din vīnum („vin”).

Pronunție

  • AFI: /ˈvɪntnə(ɹ)/
  • AFI: /ˈvɪntnɚ/


Substantiv

vintner, pl. vintners

  1. (com.) vânzător de vinuri
  2. (viticul.) viticultor, producător de vinuri

Sinonime

Vezi și

Referințe