virare

română

Etimologie

Din verbul a vira.

Pronunție

• AFI: /vi'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului virare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	virare	virări
Articulat	virarea	virările
Genitiv-Dativ	virării	virărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a vira și rezultatul ei.

Cuvinte derivate

• vira

Traduceri

faptul de a vira

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din franceză virer < latină gyrare încrucișat cu vibrare.

Pronunție

• AFI: /vi'rare/

Verb

1. a vira, a coti
2. (nautică) a schimba cursa
3. (despre avioane) a face un viraj

Cuvinte derivate

• virata

Referințe

• Treccani.it