viscolitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a viscoli + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /vis.ko.li'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
viscolitor
Singular Plural
Masculin viscolitor viscolitori
Feminin viscolitoare viscolitoare
Neutru viscolitor viscolitoare
  1. (rar; despre vânt) care viscolește, care spulberă (și troienește) zăpada.


Traduceri

Referințe