viscoli

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din viscol.

Pronunție

  • AFI: /vis.ko'li/


Verb


Conjugarea verbului
viscoli
Infinitiv a viscoli
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să viscolească
Participiu viscolit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a bate un vânt puternic cu ninsoare sau cu lapoviță.
  2. (v.tranz.) (despre vânt) a spulbera și a troieni (succesiv) zăpada.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe