vlădică
română
Etimologie
Din slavă (veche) vladika.
Pronunție
- AFI: /vlə'di.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului vlădică | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vlădică | vlădici |
| Articulat | vlădica | vlădicii |
| Genitiv-Dativ | vlădicăi | vlădicilor |
| Vocativ | vlădică | vlădicilor |
- episcop.
- (înv.) stăpânitor, domn, principe.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online