vobulator
română
Etimologie
Din engleză wobbulator, franceză vobulateur.
Pronunție
- AFI: /vo.bu.la'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului vobulator | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vobulator | vobulatoare |
| Articulat | vobulatorul | vobulatoarele |
| Genitiv-Dativ | vobulatorului | vobulatoarelor |
| Vocativ | vobulatorule | vobulatoarelor |
- generator electronic care produce oscilații de amplitudine constantă, dar cu frecvență liniar variabilă în timp, în scopul măsurării caracteristicilor de amplitudine și frecvență.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online