vrăjar

română

Etimologie

Din vrej + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /vrə'ʒar/

Substantiv

Declinarea substantivului vrăjar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vrăjar	vrăjari
Articulat	vrăjarul	vrăjarii
Genitiv-Dativ	vrăjarului	vrăjarilor
Vocativ	vrăjarule	vrăjarilor

1. (reg.) prăjină, arac.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online