vrăjar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din vrej + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /vrə'ʒar/


Substantiv


Declinarea substantivului
vrăjar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vrăjar vrăjari
Articulat vrăjarul vrăjarii
Genitiv-Dativ vrăjarului vrăjarilor
Vocativ vrăjarule vrăjarilor
  1. (reg.) prăjină, arac.


Traduceri

Referințe