vulturiță

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din vultur + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /vul.tu'ri.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vulturiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vulturiță vulturițe
Articulat vulturița vulturițele
Genitiv-Dativ vulturiței vulturițelor
Vocativ vulturiță vulturițelor
  1. (rar) vulturoaică.


Traduceri

Referințe